Mare jale pentru unii, bucurie aproape “nirvanica” pentru altele. Cum nici un necaz nu vine singur ne-au luat si cel putin 3 zile de vacanta, anu’ asta “deschiderea” nu a fost pe 1 octombrie ci pe 28 septembrie.
In fine am doua dedicatii pentru toti studentii, in special pentru cei care “isi fac veacul” prin caminele construite pe vremea lu’ Ceausescu (nu ca ar fii foarte multe “edificii” de dupa ‘89) si nu ma refer aici la “domnisoare” a caror vizita e bine determinata in timp si ca scop. O alta categorie carora le dedic in mod special melodiile de mai jos sunt cei care au mancat macar o data intr-o cantina unde “chef-ul”, “maestru’ bucatar” e o duduie bine cladita (palma cat o lopatica, iar circumferinta bratului in baremul “Mister Universe”) pe care iti vine sa o intrebi de ce mai foloseste polonicu’ si nu-si intrebuinteaza “dotarile naturale”.
P.S. : apropo…cand va treziti sa mergeti si pe la facultate
ionutgiurca
